POZIMED Centru Medical

Programări 0341 998 0241-552.000
Alegeţi limba românăenglish

17 mai - Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale

17 mai - Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale

Hipertensiunea arteriala (HTA) este principalul factor de risc al apariției bolilor cardiovasculare. Definită ca o creștere a presiunii sângelui peste limita normală, poate cauza afecțiuni ale inimii, creierului, rinichilor și ochilor si este numită ucigașul tăcut, deoarece această boala poate evolua fără simptome. Netratată sau tratată necorespunzător, poate duce la complicații severe precum invaliditatea, sau fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral.

Cand apare?

Tensiunea arteriala creste fiziologic in cazul efortului sau stresului, insa la persoanele hipertensive, tensiunea arteriala se mentine crescuta si in repaus sau in absenta stresului.

Cand cauzele cresterii tensionale sunt necunoscute aceasta este denumita hipertensiune esentiala (primara sau idiopatica), iar cand este determinata de anumite afectiuni se foloseste termenul de hipertensiune secundara, ce poate rezulta din anumite boli renale, endocrine, anomalii congenitale ale aortei, folosirea frecventa a unor medicamente sau droguri.

Diagnostic

Pentru o evaluare corectă a stării dumneavoastră de sănătate, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, medicul o să vă facă un examen clinic complet.

Consultația dumneavoastră se va completa cu o serie de investigaţii, dintre care unele sunt de rutină, iar altele se efectuează doar dacă sunt necesare, în centre specializate. Se va monitoriza tensiunea arteriala in decursul a 24 de ore, in cazul suspicionarii unei HTA de halat alb. Dintre investigaţiile de laborator uzuale fac parte: hemograma, glicemia (glucoza în sânge), profilul lipidic complet, creatinina serică, potasemia, sumarul de urină si electrocardiograma.

În anumite circumstanţe se pot recomanda şi alte investigaţii: ecografia Doppler de artere carotide sau vase periferice, angiocoronarografie CT, angio CT membre superioare/inferioare, ecografia cardiacă, examenul oftalmologic, mai ales la pacienţii cu diabet zaharat si testul de toleranţă la glucoză – dacă glicemia este peste 100 mg/dl a jeun.

Dintre cauzele hipertensiunii secundare la tineri se remarca cea renovasculara, putand fi datorata stenozei ateromatoase a arterei renale sau displaziei fibromusculare. Primul semn de stenoza a arterei renale este hipertensiunea arteriala, care este extrem de greu de controlat medicamentos. Examinarea care da cele mai multe informatii in acest caz este angiografia CT a arterelor renale.

Tomografia computerizată (CT) joacă un rol important in evaluarea si gestionarea bolilor primare renovasculare, identificarea anomaliilor nefrografice globale sau regionale care rezulta din procesul vascular (de exemplu, infarcte renale, ischemie secundară stenozei arterelor renale, shunturi arteriovenoase).

Afectarea glandelor suprarenale poate fi, de asemenea, responsabila de hipertensiunea arteriala secundara. Examinarea CT sau prin rezonanta magnetica (IRM) abdominala cu substanță de contrast este utila in depistarea tumorilor adrenale, care ulterior necesită precizarea activității hormonale.